Acrilicul cere ceva timp si rabdare la inceput. Dupa ce am pictat foarte multi ani in ulei, a durat destul de mult pentru mine sa deprind tehnica acrilicului. Profesorul meu Chris Orchard mi-a raspuns cu rabdare la toate intrebarile. Orchard picteaza doar in acrilic, intr-o tehnica indirecta in multe straturi fine, si foloseste acrilice Sennelier si Matisse.
Christopher Orchard
Cand am inceput sa pictez in acrilic m-am asteptat la performantele uleiului, acrilicul insa e foarte diferit, dar cu multa practica si experienta pot fi obtinute rezultate asemanatoare picturii in ulei. Dupa mai multi ani de experimentat, lucrarile mele in acrilic au inceput sa fie confundate cu cele in ulei. Pictorul Arthur Bernard mi-a marturisit ca multe galerii prefera lucrarile in ulei, dar cand vin in atelierul lui sa aleaga, nu stiu sa deosebeasca lucrarile in ulei de cele in acrilic. Artistul foloseste Lascaux Acrylics.
Arthur Bernard
SUPORTURI ACRILIC
Suportul ales pentru pictura este foarte important, calitatea lui se va reflecta in pictura. Suporturile pentru pictura se achizitoneaza de la magazinele de specialitate sau online, nu recomand suporturile de la Hornbach sau din supermarketuri.
Eu recomand studentilor mei suporturi Rafaelo, pentru ca au o panza ceva mai buna. Multe din suporturile panzate sau panzele intinse pe sasiu din magazine au o panza prea subtire. Daca le-ati cumparat totusi, recomand sa fie date cu doua, trei straturi de grund (gesso primer). Se asteapta sa se usuce fiecare strat pentru a da urmatorul
Pictorii profesionisti care lucreaza pe panze mari si foarte mari, recurg la alt tip de panze pe sasiu decat cele care se gasesc in general in magazine, pe care ori le fac singuri, ori le comanda in ateliere specializate. Grosimea minima a panzei trebuie sa fie de cel putin 340 gsm Chiar acum lucrez cu panze de in pe sasiu de lemn cu profil de 3 cm, facute la comanda la Rafaelo Artist Bacau.
Exista doua feluri de culori acrilice, acrilice de studiu si acrilice profesionale.
CULORILE DE STUDIU care se gasesc la noi (la magazine sau pe colorit.ro) sunt:
-Polycolor (produse de Maimeri) au culori frumoase, o acoperire satisfacatoare si o paleta cromatica variata; pot fi folosite si de pictorii profesionisti in combinatie cu alte marci profesionale, sunt potrivite si pentru ilustratie si arte decorative, pe mobila, etc; aceste culori vin si in borcane mari, foarte utile pentru cei care lucreaza pe dimensiuni mari.
-Maimeri Acrylico cele mai ieftine culori acrilice de la Maimeri, mai slabe calitativ decat Polycolor.
-Louvre (produse de LeFranc and Bourgeois) au o acoperire satisfacatoare, culori frumoase si o gama cromatica destul de variata; sunt potrivite pentru copii si adulti.
-Reeves sau Louvre sau alte marci la seturi cu tuburi foarte mici, recomand pentru elevi sau scolari;
-Winsor and Newton Galeria (o paleta variata, culori bune pentru studiu, dar destul de scumpe, daca vi le puteti permite, mai bine alegeti culori profesionale).
CULORILE ACRILICE PROFESIONALE Calitatea culorilor este importanta atat pentru pictorii profesionisti cat si pentru incepatori, de aceea recomand culorile acrilice pentru uz profesional. Daca la ulei culorile sunt intense si unele culori de studiu sunt greu de deosebit de cele profesionale, la acrilic lucrurile stau diferit. Puterea mai slaba de acoperire a acrilicului in general, lipsa de stralucire a culorilor in comparatie cu uleiul, si puterea de intindere scazuta, sunt dezavantaje care vor fi si mai mari la culorile de studiu. Ca incepator aceste neajunsuri ar putea fi bariere de netrecut daca va propuneti sa pictati in acrilic, de aceea recomand culorile acrilice de buna calitate. Daca nu va permiteti sa aveti toate culorile in vopsele pentru uz profesional, puteti cumpara cel putin anumite nuante in acrilice profesionale, completand cu acrilice de studiu mai accesibile ca pret.
Avantaje culori profesionale:
Pigmenti unici - culorile profesionale sunt facute din pigmenti unici in cea mai mare parte, pe cand culorile de studiu sunt facute dintr-o combinatie de pigmenti. Asta inseamna ca in combinatii, culorile de studiu au mult multe sanse sa devina inchise si lipsite de stralucire.
Acoperire mai buna - culorile de studiu contin mult liant si putin pigment, ceea ce inseamna ca veti folosi mai multa culoare cu rezultate slabe comparativ cu acrilicele profesionale.
Nuante frumoase, variate si rezistenta la lumina - gama mult mai larga de culori, nuante mai frumoase si durabile in timp.
Culorile acrilice profesionale cele mai populare din lume sunt: Winsor and Newton Artist (produse in Anglia), Liquitex (America), Golden (America), Lascaux Artist (Elvetia), Mattisse (Australia), Atelier (de la Chroma Australia), Sennelier (Franta), etc.
Eu am folosit de-a lungul timpului multe marci profesionale. Diferentele nu sunt extraordinar de mari, orice marca care ofera culori profesionale este destul de buna. Cand am vazut tablouri pictate in culori foarte frumoase, mereu am intrebat autorii ce marca de acrilic folosesc. Spre surprinderea mea raspunsul a fost mereu altul. Atat tablourile pictate cu Liquitex sau Lascaux cat si cele pictate cu marci profesionale mai ieftine aveau culori stralucitoare si frumoase. Am ajuns la concluzia ca nu exista diferente mari intre brand-urile profesionale, cred ca optiunea pentru un brand sau altul tine de preferintele personale pentru o anumita textura, paleta cromatica, timp de uscare, etc. Mie imi plac culorile acrilice mai cremoase care se usuca un pic mai greu si se aplica mai usor. Exista brand-uri de acrilice care ofera o varianta fluida sau consistenta cremoasa, cum ar fi Liquitex Soft Body sau Mattisse Flow Formula. Pentru cei care isi doresc sa ingroase textura culorilor pentru anumite tehnici, pot folosi medii impasto.
Culorile profesionale se deosebesc de cele de studiu prin preturile diferite pentru diferite serii. Cu cat seria e mai mare, cu atat pretul culorilor profesionale va fi mai ridicat. Culorile de studiu au acelasi pret pentru toate culorile.
Culorile profesionale se deosebesc de cele de studiu prin preturile diferite pentru diferite serii. Cu cat seria e mai mare, cu atat pretul culorilor profesionale va fi mai ridicat. Culorile de studiu au acelasi pret pentru toate culorile.
PALETA CROMATICA NECESARA
Aveti nevoie de o varietate de culori pentru a picta, pentru inceput achizionati cate o nuanta calda si una rece pentru fiecare culoare primara, plus brunuri si ocruri, alb si negru. Van Gogh era unul din pictorii care spunea ca a renunta la o culoare deosebita cum este cadmiu sau cobalt e o falsa economie.
O paleta minima ar cuprinde urmatoarele:
Aveti nevoie de o varietate de culori pentru a picta, pentru inceput achizionati cate o nuanta calda si una rece pentru fiecare culoare primara, plus brunuri si ocruri, alb si negru. Van Gogh era unul din pictorii care spunea ca a renunta la o culoare deosebita cum este cadmiu sau cobalt e o falsa economie.
O paleta minima ar cuprinde urmatoarele:
albastru prussian,
rosu cald (eu personal nu folosesc cadmiuri)
oranj
carmin sau alizarin (un rosu rece, inchis)
galben lemon (galben rece spre verde, vedeti cercul culorilor),
galben cald
verde de smarald (verde spre albastru),
viridian (un verde pe care eu il folosesc la portret)
transparent red oxide (necesar la portret)
sap green permanent (un verde inchis)
sienna arsa,
ocru galben,
alb, de titan sau zinc (albul de titan e mai opac deci are o acoperire mai buna decat cel de zinc, cel de zinc e transparent, deci mai bun la portret)
negru daca doriti, eu imi fac propriul negru din brunuri si albastru ( sunt mai multe nuante de negru, de exemplu ivory e deschis si lamp e cel mai inchis)
umbra arsa
E bine de stiut ca exista mult mai multe culori de atat, si ca in functie de preferinte e posibil sa optati mai tarziu, pe langa paleta de mai sus, la unele culori mai deosebite in seriile III, IV sau V, care sunt mai scumpe. O paleta extinsa pentru pictori profesionisti ar cuprinde:umbra arsa
naphtol crimson - una din cele mai frumoase nuante de rosu, transparent
permanent rose - un rosu stralucitor putin spre roz, transparent
magenta
quinacridone red - un rosu transparent deosebit
English red sau Venetian red sau Madder red sau Indian red etc. (exista foarte multe tonuri de rosu, unele din ele brunuri rosiatice, trebuie sa le incercati sa vedeti ce va place)
albastru phthalo si cyan (phthalo este un albastru rece, spre verde, care poate domina cu usurinta in combinatii, deci trebuie folosit cu masura, vedeti cercul culorilor
albastru de Prusia (un albastru spre verde foarte inchis)
albastru cerulean (un albastru deschis si foarte scump daca este veritabil; hue inseamna ca e imitatie)
albastru indanthrene (un albastru inchis destul de scump, dar foarte frumos)
royal blue sau in functie de preferinte, manganese sau saphire sau multe alte nuante de albastru mai deschise, care sunt folositoare celor care lucreaza mult in albastru si vor mai multe nuante (se gasesc doar in unele culori profesionale)
verde turcoaz
raw sienna
raw umber
golden ochre, etc.
Aceasta lista poate fi extinsa, trebuie experimentat si vazut ce va place si ce puteti folosi cu succes. Eu am in jur de 25 de culori in paleta mea, dar in functie de buget si preferinte, puteti lucra si cu mai putine culori. Sunt pictori care prefera sa obtina singuri culori din combinatii, prin urmare au o paleta cromatica redusa, uneori doar de cinci/sase nuante plus alb.
PALETE PENTRU ACRILIC
Culorile acrilice se usuca foarte repede, de aceea puteti folosi un mediu de intarziere - retarder (dar nu mai mult de 50 la suta, altfel pictura nu va rezista in timp), sau puteti folosi palete speciale care mentin culorile bune de lucru mai mult timp.
TEHNICI SI STILURIPictura in acrilic poate fi mata sau lucioasa in functie de cate straturi se aplica si de tehnica folosita. Pentru un aspect lucios se pot adauga medii lucioase sau pentru a scapa de luciu se folosesc medii mate. La noi se gasesc medii Maimeri si Winsor and Newton pentru acrilic. Mai mult de 50 la suta apa face ca acrilicul sa nu se mai prinda pe suport. Apa poate avea si o influenta nefasta asupra culorii. De aceea ar trebui sa folositi pe langa apa sau in loc de apa, mediile mate sau lucioase, care dilueaza fara a lua din intensitatea culorii. Cu aceste medii culorile au mai mare aderenta la suport si sunt mai usor de aplicat, consistenta lor devine mai apropiata uleiului.
Culorile acrilice sunt mate, dar in functie de brand vor avea un "satin finish". Mai multe straturi vor face ca acrilicul sa arate mai lucios, asemanator uleiului. Folosirea unui mediu tip "glazing" va face acrilicul mai cremos si mai usor de aplicat. Acest medium este potrivit pentru o pictura fina, detaliata, in straturi. Nu este potrivit pentru pictura alla prima. Avantajele folosirii unui "glazing medium" sunt urmatoarele:
Se poate lucra in straturi fine transparente, obtinand efecte si culori noi
Se pot obtine detalii de o finete extraordinara
Acrilicul capata un aspect lucios, mai apropiat uleiului.
Eu folosesc in general acrilicul pentru o pictura mai moderna, mai putin detaliata, dar daca doresc portrete realiste, pot obtine asta si cu acrilic, prin aplicarea succesiva a multor straturi foarte fine cu ajutorul unui "glazing medium".
AVANTAJE CULORI ACRILICE FATA DE ULEI
-Toxicitate redusa fata de culorile ulei, nu au miros, mediile pentru diluare nu sunt toxice, bune pentru cei sensibili la solventi; acrilicele sunt potrivite pentru cei lucreaza in preajma copiilor, sau pentru cei care lucreaza in spatii mici, sau comune, etc.
-Lucrul este mai ingrijit si mai curat, nu e nevoie de atatea carpe ca la ulei; la ulei tuburile si pensulele se pot murdari in timpul lucrului si de aici uleiul ajunge pe piele, haine, etc.
-Se pot folosi mult mai putine pensule ca la ulei, pentru ca se clatesc doar cu apa in timpul lucrului
-Lucrarile in acrilic nu se crapa in timp, nu se ingalbenesc.
-Lucrul este mult mai rapid, din cauza uscarii aproape instantanee. La ulei se poate picta cel mult un strat pe zi, la acrilic se pot picta mai multe straturi intr-o singura zi. Datorita uscarii rapide, acrilicul poate fi folosit la primele straturi sub ulei, grabind timpul dedicat unei lucrari in ulei.
DEZAVANTAJE FATA DE ULEI
-Cu multa practica, se pot ajunge la performante asemanatoare uleiului, dar de multe ori tablourile in acrilic nu arata atat de bine ca cele in ulei. Par sa fie mai influentate si de conditiile de lumina, tablourile in ulei vor arata bine in aproape orice fel de lumina, dar din ce am observat eu, tablourile in acrilic au nevoie de conditii optime de iluminare, altfel culorile vor arata terne.
-Cand se lucreaza mai gros, fara medii impasto, textura acrilicului este net inferioara texturii uleiului.
-E mai dificil sa lucrezi in acrilic decat in ulei, nu are aceiasi consistenta si acoperire pe mari suprafete ca uleiul. Efortul de a picta este mai mare decat la ulei.
-Acrilicul se usuca foarte repede pe panza, de aceea tehnica trebuie adaptata. Acrilicul este potrivit artistilor care lucreaza foarte repede si vor rezultate rapide.
-Paleta se usuca foarte repede, deci culorile trebuie mereu reinnoite. Din aceasta cauza si risipa de culoare e mai mare ca la ulei, pana inveti cata culoare sa pui pe paleta, fara sa se usuce.
-Pensulele se usuca in timpul lucrului, de aceea se strica mult mai usor. E preferabil sa fie clatite din cand in cand in timpul lucrului.
Update 2014. In prezent am renuntat sa mai lucrez in acrilic in favoarea uleiului. Tine de preferinta personala, pentru mine uleiul arata mai bine si se lucreaza mai usor. Imi place faptul ca imi fac paleta dimineata si o pot folosi intreaga zi. In plus, din experienta mea de mai multi ani cu acrlicele, am tras concluzia ca lucrul in acrilic este mai scump pentru ca se consuma mult mai multa culoare decat la ulei. Am observat ca tuburile si borcanele de acrilic se consuma foarte repede in comparatie cu tuburile de ulei.
CULORILE ACRILICE. GENERALITATI (urmatorul articol a fost preluat de pe internet, din pacate nu mai gasesc sursa)
Culorile acrilice sunt vopsele cu uscare rapida compuse din pigmenti si o emulsie acrilica polimerica. Culorile acrilice se pot dilua cu apa, dar devin rezistente la apa odata uscate. In functie de cat de tare este diluata o culoare (cu apa) sau modificata cu gel acrilic, mediu sau pasta, lucrarea finala poate semana cu o lucrare in acuarela sau in ulei, avand caracteristici unice care nu pot fi obtinute folosind alt medium.
Istoric. Comercializarea culorilor acrilice a inceput in anii 1950. Acestea erau culori pe baza de alcool mineral numite Magna, produse de Bocour Artist Colors. Culorile acrilice pe baza de apa au fost vandute ulterior ca vopsele “latex” pentru casa, desi dispersia in acrilic nu foloseste latex derivat din arborele de cauciuc. Vopselele latex pentru interior sunt in general o combinatie intre liant (uneori acrilic, vinil, pva, s.a.), material de umplutura, pigment si apa. Cele de exterior pot fi si un amestec copolimeric, dar cele mai bune vopsele de exterior pe baza de apa sunt 100% acrilice. La scurt timp dupa ce lianturile acrilice pe baza de apa au fost introduse ca vopsele pentru casa, atat artistii (printre primii se numara artistii in pictura murala mexicani) cat si companiile au inceput sa studieze potentialul lor. Comercializarea culorilor special dedicate artistilor solubile in apa a inceput in anii 1960.
Tehnici Vopselele acrilice pot fi folosite atat pentru a obtine un final lucios cat si pentru a obtine unul mat. Ca si in cazul vopselelor de ulei, cantitatea de pigment si dimensiunea particulelor pot schimba gradul de luciu al lucrarii. Se pot adauga agenti pentru pierderea luciului. De asemenea, pentru a modifica nivelul de stralucire al lucrarii se pot folosi si vernis-uri. In general, vopseaua acrilica nu mai poate fi indepartata odata uscata. Nu se poate dizolva nici cu apa si nici cu solventi slabi, desi alcoolul izopropilic poate indeparta o parte dintr-un strat proaspat de culoare. Toluenul sau acetona pot indeparta stratul de culoare, dar nu prea bine pata de culoare si nu sunt selective. Folosirea unui solvent va duce la inlaturarea tuturor straturilor de culoare, gesso acrilic, etc. Pentru prepararea panzei se recomanda numai folosirea unui gesso acrilic special pentru pictura. Culorile acrilice nu formeaza un strat de vopsea stabil daca au fost diluate prea mult cu apa. Totusi, se poate reduce vascozitatea folosind medium-urile speciale. Pictorii si culorile acrilice Pana in secolul 20, artistii isi preparau singuri culorile atat pentru a spori longevitatea lucrarii cat si pentru a obtine pigmentarea si vascozitatea dorita sau pentru a controla folosirea materialelor de umplutura. Desi sunt disponibile in comert si pigmentii si medium-urile necesare prepararii individuale a vopselelor acrilice, amestecul manual nu se recomanda datorita uscarii rapide. Pictorii in culori acrilice folosesc mediile acrilice pentru a modifica aspectul, rigiditatea, flexibilitatea, textura si alte caracteristici ale suprafetei picturii. Si pictorii in culori de apa sau ulei folosesc medii, dar gama celor acrilice este mult mai variata. Acrilicele pot adera la diferite suprafete, iar mediile se pot utiliza pentru a le imbunatati aceste caracteristici. Se pot utiliza si pentru a crea straturi groase de vopsea: gelul si pasta de modelare sunt folosite uneori pentru a obtine picturi in relief. Acrilicele sunt folosite des in tehnica „grattage”.
Diferentele dintre culorile acrilice si cele de ulei Principala diferenta intre acrilice si culorile pe baza de ulei este bineinteles timpul de uscare. Uleiurile ofera mai mult timp pentru amestecul culorilor si pentru aplicarea nuantelor pe substraturi. Acest aspect poate fi considerat un avantaj cand se doreste folosirea anumitor tehnici, dar si un dezavantaj pentru artistii ce incearca sa lucreze rapid. Evaporarea rapida a apei din stratul de culoare acrilica poate fi amanata cu ajutorul mediilor pentru intarziere. Acestea sunt in general aditivi pe baza de glicol sau glicerina. In cazul culorilor acrilice, adaugarea unui mediu pentru intarziere incetineste procesul de evaporare al apei si permite folosirea unei cantitati mai mari de apa pentru diluare dar in acelasi timp pastrand consistenta potrivita a vopselei pentru lucru, pana cand stratul de vopsea este uscat. Culorile pe baza de ulei au nevoie de solventi toxici, cum ar fi terebentina sau white spirit, pentru dizolvare sau curatarea instrumentelor, desi culori de ulei solubile cu apa au fost recent scoase pe piata pentru artisti. In al doilea rand, lucrarile in ulei se ingalbenesc in timp si devin din ce in ce mai fragile, iar in cateva decenii isi pierd flexibilitatea. In al treilea rand, este necesara respectarea regulilor ”gras peste uscat” pentru a asigura durabilitatea lucrarii. Culorile de ulei pot absorbi o cantitate mai mare de pigment decat culorile acrilice, datorita faptului ca uleiul de in are un numar mai mic de molecule. Uleiul are un indice de refractie diferit fata de emulsia acrilica.